Dragostea nu întreabă dacă poate să vină, dacă eşti pregătit, dacă momentul X, pe care ea îl alege, este cel mai bun. De obicei, pur şi simplu se întâmplă. Nici măcar nu ştiu dacă e nevoie, pentru asta, să fii dispus să iubeşti, chiar dacă, desigur, trebuie măcar să fii în stare să recunoşti că ţi-ai prins urechile, cum se zice. Dacă nu recunoşti, riscul să treci fluierând pe lângă iubirea cea mai frumoasă pe care o poţi avea este mare.
Eu nu cred în chestiile de genul "nu sunt pregătit/ă pentru o relaţie acum", sincer, nu cred că cineva poate să decidă să nu iubească acum fiindcă nu şi-a terminat examenele, fiincă tocmai urmează să plece la o specializare, fiindcă nu şi-a atins nu ştiu ce alte scopuri, nobile şi pe deplin acceptabile, de altfel. Dacă poate să aleagă astfel, e clar, nu iubeşte. Sau nu iubeşte aşa cum ar trebui să iubească, adică deplin, fără limite, fără constrângeri, fără condiţii. Când pui condiţii, deja nu mai iubeşti. Iar dacă pui condiţii din start, n-ai iubit niciodată. Oricine a trăit cu adevărat sentimentul acesta ştie ce spun acum. Nu-i poţi impune lucruri persoanei pe care o iubeşti, în primul rând pentru că eşti atât de complet absorbit încât orice face, spune, gândeşte etc e perfect din start -chiar în evidenta sa imperfecţiune, uneori. În al doilea rând, nu-i poţi impune lucruri fiindcă i-ai da orice, face orice, accepta orice moft doar s-o vezi zâmbind şi oricine spune că n-am dreptate minte cu neruşinare.
Norocul la care poţi spera şi pe care, dacă îl ai, te poţi considera stăpânul lumii, este să fii iubit la fel. Complet, deplin, fără limite. Atunci, nimic altceva nu mai contează, nici răutătatea lumii din jur nu te mai atinge, nici neîmplinire de orice altă natură nu mai sunt la fel de importante. Contează doar să-i asculţi respiraţia când doarme, să fii acolo când are un coşmar şi se trezeşte ţipând, să-ţi pună mâna pe frunte când ai febră, să îţi ia toate durerile cu un zâmbet, să-ţi spulbere toate încruntările cu un sărut. Cam asta e tot ce-ţi trebuie ca să fii fericit. Iar pentru a fi fericit, uneori e suficient să îndrăzneşti să vrei.
