E naşpa să ţi se ardă nulul!

         Astăzi am aflat pe pielea şi neuronii proprii că, dacă nu ai cunoştinţe de electricitate, e bine măcar să ai, printre cunoştinţe, un electrician. Sau, dacă nu, un meşter, adică omul acela mai în vârstă, priceput la toate, pe care-l chemi şi când s-a înfundat ţeava şi când s-a împuşcat cablul electric în perete sau, dimpotrivă, vrei tu să împuşti ceva în perete, nişte cuie, adică.  Şi nu vorbesc aici despre casa unde stau, că acolo siguranţele la tablou sunt încă din alea vechi, cu liţă, pe care am învăţat să o schimb de la vreo zece ani, de pe când lua Ceaşcă în fiecare zi curentul şi când venea înapoi prăjea tot. 

          Nu, vorbesc despre birou, în care birou, la 39 de grade Celsius (stiţi, afară, la 1 metru deasupra solului din curtea staţiei meteo, la umbră), se face aşa o atmosferă plăcută de lucru de-ţi vine să te împuşti (pe tine, nu pereţii). Ei bine, la birou, dacă ţi se opreşte curentul la ora 14,00, vinerea, poţi să-ţi dai liniştit foc, dacă n-ai pile, relaţii, cunoştinţe ai încurcat-o!

           În primul rând, fiindcă e vineri, cu doar două ore înainte de finele programului unora sau cu jumătate de oră după finele programului altora. Că e cu multe ore înainte de sfârşitul porgramului tău, chiar nu mai contează. Apoi, fiindcă, în primă fază, îţi trebuie pile la Electrica, unde să se facă întâi conexiunea ta, după aceea a altor consumatori de pe stradă, fiindcă altfel iar îţi pică. Nu mă întrebaţi de ce, nu ştiu, dar mi s-a spus că de vină sunt aparatele de aer condiţionat, folosirea lor excesivă, mai exact. Buuuun, rezolvi situaţia, găseşti pila potriviă, dai telefonul de rigoare, faci, la telefon, pisiceala de rigoare - că uite, eu, o biată femeie lipsită de ajutor, de resurse tehnice şi capacitate de înţelegere a importantului fenomen electric, chiar nu ştiu ce ar trebui făcut. Şi omul se înduplecă, zice că te ajută.

Evrika! Vine curentul! Reconectezi la reţea computerele, înjuri de mama focului, evident că nu ai salvat chiar tot, mai refaci un tabel şi constaţi, deodată, că mori de cald! Aparetele de aer condiţionat nu mai funcţionează! Chemi administratorul, care cheamă mecanicul, care este şi sudor şi instalator şi electrician şi şofer fiindcă e criză. Ăsta se uită la tabloul cu siguranţe, toate par în regulă, le verificaseşi oricum şi tu, că atâta lucru te-a dus mintea, şi ridică din umeri. Nu ştie ce-i. El nu ştie, tu nu ştii, nici căldura de afară nu ştie să facă altceva decât să crească. Şi iar îţi scremi mintea, găseşti pila potrivită, de data asta la o firmă privată, că Electrica nu face service, dai un telefon, te rogi, ţi se trimite un electrician profesionist. Omul vine, cu o şurubelniţă din aia cu bec, creion de tensiune, mai pompos vorbind, verifică şi zice: "Trebuie să îmi mai aduc nişte scule!Fazele sunt bune, dar nu pot să verific nulul". Şi pleacă, tu dai căutare pe google să vezi cum e cu fazele şi cu nulul, afli că scula în plus de fapt e becul acela cu două fire şi fasung, pe care l-ai văzut cam în orice casă de om. Şi, da, minune, după jumătate de oră, vine specialistul înapoi, bagă firele, nu se aprinde becul, schimbă siguranţele de nul. Şi, chiar când credeai că vei rămâne opărit până la finele programului, aerul condiţionat revine! Şi îl asculţi pe nenea cum îţi explică, doct, cum e cu nulul şi, sincer, îi suporţi şi toate fazele, fiindcă, fără el, ţi s-ar fi prăjit clar neuronii!   

Morala: de aici am învăţat cum să-mi fac singură o lampă de control şi am împrumutat, sper să nu se supere proprietarul, şi fotografia!