luni, 4 iunie 2012

Leap of faith

Câteodată, nici nu știu ce e mai rău: faptul că am acceptat destul de târziu că-mi plac femeile sau că, acum, trebuie să conving uneori oamenii că-mi plac. Poate părea amuzant, dar nu e. Pentru că știi că ești gay așa cum știi că iubești: pur și simplu, știi. Asta dacă ești destul de puternic să ți-o recunoști. Uitându-mă în urmă, nu regret nimic din ceea ce a fost viața mea. Dar mi-aș dori, uneori, să nu mai fiu nevoită să-mi justific alegerile de acum doar fiindcă, în trecut, am făcut altele nu tocmai fericite. E drept că alegerile noastre ne definesc, iar oamenii din jur ne judecă în conformitate cu imaginea pe care și-au făcut-o despre noi, imagine la crearea căreia, desigur, contribuim din plin. E greu să-i ceri cuiva să aibă încredere deplină în tine când tu însuți n-ai excelat la capitolul ăsta. Dar, sincer, cred că tuturor ne-ar prinde bine, măcar din când în când, a leap of faith. În ceea ce-i privește pe ceilalți, dar, mai ales, pe noi înșine.

4 comentarii:

  1. No, asta-i tare fain, dar un lucru nu înțeleg: De ce trebuie să-i convingi pe alții? Dacă nu înțeleg, e problema lor. Din prespectivă opusă: Nu trebuie să înțelegem tot ce e pe lumea asta, și ne e muuuult mai comod să nu înțelegem unele lucruri.

    Eeeeh?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De regula, nu ma preocupa ce cred ceilalti. Dar, daca acestia sunt oameni la care tii, lucrurile se schimba:). E important pentru mine sa inteleaga ca nu e doar o faza, ca n-am sa schimb din nou taberele, ca nu experimentez etc etc. Cunosti cliseele, probabil:)

      Ștergere
    2. hehe, momentan sunt in soc sau mai au o mica speranta de a trece inapoi la standardele "normale".. de fapt nci nu stiu cum sa definesc normalul :P asa e la inceput ... eu am avut un pic de noroc , cand m-am acceptat si mi-am facut comming-outul .. intai societatea ceea ce m-a suprins in mod placut, apoi familia care fiecare a aflat fata sa vrea ca s-au bagat unde nu trebuia . Trebuie sa ai un picut rabdare :) .

      Ștergere
    3. rabdare am:) si nu e vorba ca nu m-ar fi acceptat cei carora le-am spus, ci e vorba ca nu ma credeau, nu 100 la suta! Iar pe mine m-a uimit chestia asta, fiindca sunt o persoana foarte serioasa, adica, de regula, nu glumesc in chestii esentiale :)

      Ștergere