Caut în toate lucrurile motive de bine, caut să îmi regăsesc, chiar și în momentele grele, sufletul de copil. Vreau să mă bucur de toate lucrurile bune care mi se întâmplă și o fac, pur și simplu, fără să îmi pun întrebări despre viitor. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a ascultat cele mai importante rugăminți din ultima perioadă, mă bucur cu toată ființa mea pentru veștile bune pe care le-am primit, pentru sănătatea de care eu și cei dragi mie ne bucurăm, pentru unele reușite. Mă bucur de toamna asta frumoasă, de ploaia care a venit să hrănească brazdele uscate. Mă bucur de tine, iubito. De noi, cele cu amintiri atât de multe încât am început să le încurcăm.
De ce "oleacădemov"? Simplu: asta cred eu că-i trebuie oricărei femei pentru a se simţi bine în pielea ei, în fiecare zi. Şi nu e musai să fie o haină, poate fi un colţ de eşarfă, un pic de fard de pleoape sau, şi mai bine, o stare de spirit.
joi, 29 septembrie 2011
miercuri, 14 septembrie 2011
Am obosit să obosesc
Aşa că prefer să fiu fresh, fericită, să zâmbesc şi numai fiindcă e o nouă zi frumoasă şi fiindcă măcar câţiva oameni cu siguranţă mă iubesc. Cât despre ceilalţi, oh, well, n-am să-mi mai fac griji, frustraţi sunt destui pe lume. Mă rog pentru câteva lucruri importante, vitale, mă rog pentru o toamnă frumoasă, mă rog pentru voi, toţi cititorii mei şi pentru o viaţă cel puţin la fel de plină pe cât o am acum. Mă rog să ieşim naibii din criza asta economică, să devenim mai prosperi, fiindcă, poate, aşa vom fi şi mai buni. Măcar unii dintre noi.
sâmbătă, 3 septembrie 2011
Unde se duc zilele când mor
În vise aiurea, pe care nu le poți controla și care te secătuiesc de puteri. În nopți nedormite sau prost dormite, în alte zile mult prea pline, muncite până la epuizare. În așteptarea unor clipe care parcă nu mai vin. Și, uneori, în aniversări frumoase, cu minți strălucitoare și zâmbete și vin bun. Și pe urmă în seri cu ploaie scurtă, cu terase albe și salate bune și cu dezbateri fumegătoare:). Unele zile mor frumos. În altele, mă lupt cu lumea întreagă și cu mine. În primul rând cu mine. E bine însă că, dimineața, mă trezesc mereu cu un zâmbet. Și în pumn cu o amintire frumoasă :).
Etichete:
de viaţă,
singurătate,
tablouri
Abonați-vă la:
Postări (Atom)