marți, 21 ianuarie 2014

Ghioceii primei zăpezi


Azi am primit ghiocei. Și acum ninge așa cum îmi place mie, ușor, liniștit, de somn cu pilote moi și de privit pe fereastră, pe întuneric, din camera unde încă ard luminile bradului (da, am încă bradul, e bucuria mea de iarnă, mi-o prelungesc :D). 
Lucrurile nu vin la noi mereu atunci când le așteptăm și, dacă vin totuși, nu ni se întâmplă mai niciodată în ordinea dorită, plănuită, ci potrivit unei cronologii proprii, misterioase. Din experiență, pot spune că lucrurile au bunul obicei să se întâmple așa cum trebuie, chiar dacă în momentul producerii lor nu suntem chiar de această părere. 
Îmi plac întâmplările și potrivirile și ciudățeniile și coincidențele, deși nu cred în ele. Îmi plac trandafirii galbeni și obrajii roșii, ochii înstelați de prea mult și prea plin, pleoapele grele de vise prea dulci. 
Am ghiocei pe noptieră și soare în păr, am stele în ochi, iar mâine, pe lumină, toți obrajii trecătorilor vor fi roșii. Noapte bună! :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu