Și dacă diminețile ar fi mai lungi, aș fi fericită. Îmi plac diminețile când nu trebuie să plec, când mă pot trezi pe îndelete, când pot să-mi retrăiesc visele un pic și pot, de asemenea, să-mi beau cafeaua în vârful patului. Nici măcar nu cer mult. O oră în plus. O zi. O viață. O dimineață perpetuă. Sau o noapte.