duminică, 10 ianuarie 2010
Meditaţii
Tot luptîndu-mă eu cu durerile mele - trupeşti, asta ca să nu se bucure duşmanii! - mă gîndeam cît poate omul rezista la durere. Nu vă speriaţi, nu am ajuns încă la limita puterilor, dar m-au durut toate suficient cît să-mi pun întrebarea cît de tari suntem, totuşi, noi, oamenii. Adică bine, escaladăm Everestul şi ne crapă pielea pe noi de la ger şi aer rarefiat, coborîm în adîncul minelor sau explorăm fundul oceanului, rezistăm nu ştiu cît timp în deşert fără apă, dar, la o adică, ne scoate din minţi o banală durere de dinţi. Bine, admit, cine spune că durerea de dinţi e banală n-a avut niciuna, dar înţelegeţi voi ce vreau să spun... Pînă la urmă, suntem rezistenţi sau fragili? Ori depinde totul, ca majoritatea aspectelor vieţii noastre, doar de voinţă? Ne ţine uneori în picioare doar încăpăţînarea de a mai termina, la lucru, încă o chestie şi încă una? Şi, dacă e aşa, cum se face că nu putem folosi aceeaşi încăpăţînare pentru a fi rezistenţi şi în alte situaţii? De fapt, ce ne mînă pe noi în luptă şi care ne sunt limitele?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Limitele sunt foarte largi, cu mult mai largi decat credem noi.
RăspundețiȘtergereCand vine vorba de durere primul pas pentru a o invinge este sa incerci sa faci o separare asupra efectului psihic si cel fizic.
Ai vazut ca atunci cand te lovesti, sa zicem la degetul mic de tocul usii, instinctiv e sa te incordezi strangi din ochi si sa te tii de el.
Daca atunci te relaxezi si ca musculatura in primul rand si ca revolta mentala [ca vrei ca durerea sa se opreasca] o sa vezi ca nu mai ramane mare lucru din durere.
O alta metoda pe care eu am mai incercat-o este sa te gandesti ca durerea este doar un semnal dat de nervi ca e o problema, astfel uneori poti sa te detasezi de ea. Ea practic nu exista, e ceva ce poti ignora cu putina disciplina mentala.
PS: nu am avut dureri de dinti pana acum si nici migrene.
Durerile pe care am reusit sa le controlez au fost in general provocate de contuzii, luxatii, fracturi, si sa nu uit cireasa de pe tort lovituri in testicule. Ceea ce e o categorie usoara de dureri dupa parerea mea.Nu stiu daca mai functioneaza treaba pt durerile persistente care nu iti permit sa relaxezi mintea de loc si mai ales care dureaza perioade lungi de timp.
ce sa zic? nu prea imi iese chestia cu detasarea de durere! daca ma doare ceva, fac urat :) Dar, pe de alta parte, nu exclud complet posibilitatea sa poti ajunge sa ignori durerea prin disciplina mentala. In orice caz, daca ma bucur sincer de un lucru, acela este ca nu am cum experimenta durerea produsa de o lovitura in testicule!
RăspundețiȘtergere