Uneori, când te aștepți mai puțin, la finalul unei zile aglomerate, ai un moment de claritate. Unul în care parcă toate astrele se aliniază și găsești răspunsuri la întrebări chinuitoare, pe care le purtai de multă vreme ascunse undeva în adâncul minții sau/ și al sufletului. E greu uneori să vezi lucrurile care nu merg. Sau e greu să accepți de ce nu au mers. Dar am învățat că, odată ce le așezi la locul lor, în sertarul bine etichetat din trecut, te îndrepți cu mai multă încredere spre viitor. Nimeni nu are, în viață, toate răspunsurile. Înțelept e însă ca, atunci când ai găsit măcar câteva, să te mulțumești cu asta. Evident, până la următoarele întrebări. Căci ce am fi fără întrebări? Simple existențe, în niciun caz vieți.
îmi place ideea de lăsat trecutul în trecut...
RăspundețiȘtergere