Mi-e aşa de dor să nu vorbim deloc, dimineaţa, la cafea, iar pe urmă, după cinci minute de la ieşirea pe uşă să te sun să-ţi povestesc multe şi mărunte, iar tu să te superi "De ce nu mi-ai spus acasă, ştii că nu-mi place să vorbesc la telefon?!".
Mi-e dor să vii din vacanţă şi eu să-ţi fac "ceva bun", fără să te întreb ce vrei, iar tu să te bucuri mereu, ca un copil, indiferent ce ţi-aş fi pregătit. Mi-e dor să cumpărăm împreună una, două, nouă cărţi şi tu să spui mereu "Eu o citesc prima!", iar eu să mă strecor în camera ta şi să-ţi fur cartea abia începută pentru a o devora, la lumina lămpii, până dimineaţă. Mi-e dor de toate vacanţele noastre împreună şi de cele pe care nu am mai apucat să ni le facem cadou. Mi-e dor să-ţi iau flori, cu ultimii bani din buzunar, doar ca să te fac să zâmbeşti, în zilele în care eşti cu moralul la pământ.
Mi-e dor de tine de un an deja, mama mea frumoasă. Şi parcă n-a trecut nicio zi. Îmi tot spun că trece, că e mai uşor şi că o să te uit. Îmi spun ei asta, dar eu nu-i cred. Nu pot să uit. Nu pot şi nici nu vreau.
Si mama mea se plimba prin gradinile Edenului, ascultand Debusi. .. Am ramas trei pui plutind in deriva. Am avut o multime de frustrari. Am invins gravitatia acestui plurisistem (fara sanse in ce ne priveste), eu-terminand o academie iar fratii mei facultati. Ea,mama, a fost si a ramas determinarea noastra de#atunci si acum. MEREU. In fiecare zi mi-e dor( MM).
RăspundețiȘtergereE greu... Toată lumea spune că trece, în timp, eu cred că nu. Cred că, de fapt, ducem tristeţea cu noi, unii mai mult timp, alţii mai puţin, după cât suntem de tineri atunci când ne pierdem părinţii. Îmi pare tare rău pentru mama voastră, dar e bine că aţi avut forţa să o faceţi mândră :)
ȘtergereNu trece.Varsta nu este tangenta cu uitarea. La 12 ani am preluat educatia fratilor mei(tata, un personaj mult prea boem, nu a fost interesat).Si da, mama este mandra de noi. Te invidiez pentru relatia speciala pe care ai avut-o cu mama ta! A fost langa tine atata timp. ..Ai fost grija ei si cu siguranta, mandria sufletului si ochilor ei! Iar tu stii cum este. Eu, nu. Timpul sterge doar ceea ce lasam noi sa stearga. Aceasta este filosofia mea(MM ).
RăspundețiȘtergereNu trece,te obișnuiești cu durerea,cu golul din suflet,cu timpul ce trece, uiți,îți aduci aminte,uiți din nou și tot asa.important e sa realizezi ca trebuie sa-ti trăiești propria viata.
RăspundețiȘtergere