Anticariatul din visul meu

De la Pinocchi0 am primit o leapşă bună de tot, aşa, ca un pişcot cu ciocolată, lângă o cană cu lapte fierbinte şi cu multă cacao. Pentru doamna Nartica, zice prietenul meu să descriu trei obiecte care nu ar trebui să lipsească din anticariatul visurilor mele. Trei obiecte sunt tare, tare puţine, dar am să încerc :).

1. Evident, cărţi, dar, pentru mine, cartea ideală ar fi o ediţie veche, în franţuzeşte, a Contelui de Monte Cristo. Sau ediţia princeps a cărţii lui Radu Tudoran "Toate pânzele sus".
2. Un samovar maiestuos, greu, din argint, unul care să-ţi cânte la ureche, în ruseşte, cu acompaniament de balalaică, poveştile cu troici trase de trei cai şi cu zăpezi nemaivăzute.
3. O sofa turcească, joasă, cu narghileaua alături şi cu un şal greu, brodat cu mătase roşie şi cu ciucuri grei în colţuri.

Iar leapşa merge, dacă binevoiesc, la Camelia , Liz şi Vrăjitorul de Cărţi.