N-aş fi putut fi în veci ingineră!

Dacă mai aveam cumva vreun dubiu, azi m-am lămurit: sunt complet, dar complet atehnică! Nu reuşesc şi pace să urmez instrucţiunile şi să activez comentariile pentru blog. De fapt, ele cică ar merge, spune Pinocchi0, căruia îi mulţumesc pentru ajutor, dar numai după ce încerci de mai multe ori. Ceea ce, să recunoaştem, e complet descurajant! În fine, acest impas, din care sper să ies cândva, nu face decât să-mi confirme că n-aş fi ajuns niciodată inginer sau, în orice caz, nu unul competent. Din fericire pentru mine şi potenţialele victime ale lipsei mele de talent în domeniu, vremea inginerilor deja trecuse când s-a pus problema să-mi aleg o carieră. Aşa că nu pot decât să mă bucur: cel puţin nu mai chinui şi pe alţii. În ceea ce mă priveşte, ard mereu becurile (nu mă întrebaţi de ce, pur şi simplu doar când apăs eu pe întrerupător se ard!), întotdeauna sar siguranţele de la tablou când pornesc aspiratorul sau maşina de spălat. Balamalele uşilor de la dulapuri se rup doar când le deschid eu, la fel pungile de gunoi, nou-nouţe, atunci când încerc să le vâr în găleată. Am încetat de vreo cinci ani să înţeleg fenomenul sau să găsesc explicaţii: între timp, chiar am învăţat să remediez problemele. Pe unele dintre ele, măcar... Cât despre comentarii, dacă reuşesc să aflu de ce nu merg, poate rezolv problema şi cineva postează, să îmi explice de ce mi se întâmplă toate numai mie...