Încă de prin penultimul an de liceu, de când mi-am dat seama prima dată că admiraţia mea pentru femeile elegante şi dichisite înseamnă mai mult decât simpla aspiraţie a unei adolescente (cu lipici şi apetit pentru sexul opus) la o "statură" asemănătoare, am avut mari probleme în a înţelege eu, în primul rând, de ce mă atrăgeau ambele sexe. Şi, evident, a fost şi mai dificil să le explic altora, atunci când am căpătat suficient tupeu să fac asta. Motivul pentru care, după mulţi ani (nu spui câţi), abordez din nou subiectul este legat de câteva discuţii pe care le-am avut recent pe tema bisexualităţii. Nu ştiu exact de ce, probabil şi din cauză că mulţi gay, de ambe sexe, pretind că sunt bisexuali findcă acest lucru pare mai uşor acceptat, dar nimeni (evident, cu excepţia persoanelor care sunt bi) nu pare să înţeleagă exact despre ce este vorba. Şi, fenomen pe care l-am observat destul de des, se ajunge în situaţia în care bisexualii sunt atacaţi chiar de către cei care, în principiu, ar trebui să fie primii care să-i înţeleagă: gayi şi lesbienele. Evident, nu generalizez: nu toţi gayi şi nu toate lesbienele procedează aşa. Dar atitudinea există. Nu aş putea spune exact ce anume li se reproşează bărbaţilor bisexuali, dar mie mi s-au aruncat în faţă, de-a lungul timpului, destule chestii urâte, de genul: "Nici tu nu ştii ce vrei!", "Eşti cu fundul în două luntrii!", "Trebuie să te hotărăşti: ori vrei un bărbat, ori vrei o femeie!", "Asta cu îmi plac ambele sexe e o manevră, de fapt nu vrei să te implici!" sau, şi mai rău, mi s-a spus că sunt nimfomană (ceea ce declar pe propria răspundere că nu sunt :) ). Şi, cum să spun, până la un punct, am înţeles. Privită de o persoană gay, viaţa uneia bisexuale poate părea neserioasă, periculoasă, iar o legătură are, din start, un grad sporit de risc. La fel de adevărat este că, la un moment dat, bisexual fiind, poţi să faci alegerea de a trăi cu o femeie sau cu un bărbat. Dar este o opţiune personală. Dincolo de asta însă, nu poţi să alegi să nu fii bisexual! Mi s-a spus în nenumărate rânduri că ar trebui să mă hotărăsc dacă îmi plac mai mult femeile sau mai mult bărbaţii! Ca şi când ar fi trebuit să aleg ce fel de îngheţată îmi place mai mult, de cacao sau de zmeură, ori ce pantofi să încalţ dimineaţa... Fraţilor, nu merge aşa! Nu poţi să-ţi impui, eventual, decât să-i fii fidel persoanei cu care ai ales să trăieşti, indiferent dacă e femeie sau bărbat. Impulsul sexual poate fi controlat, dar nu poate fi modificat, oricâtă voinţă ai avea!
tocmai ma pregateam sa scriu un articol despre... gay in provincie... pornind de la discutia cu tine :)) si uite... citesc acum file de discutie :))
RăspundețiȘtergereOh, da, ai dreptate :) Asta nu te impiedica sa scrii, la randu-ti, suntem oameni diferiti, putem avea pareri diferite. Chiar mi-ar placea sa citesc o asemenea postare la tine!
RăspundețiȘtergereComplet de acord cu tine!si mie mi s-au intamplat lucruri de genul asta.Incerc totusi sa inteleg si punctul lor de vedere..But,oh well,nu putem sa ne intelegem bine chiar cu toti :)
RăspundețiȘtergereTamara, bine ai venit!
RăspundețiȘtergereAi perfectă dreptate, singurul lucru pe care îl cer este înţelegere, nu acceptare cu orice preţ, fiindcă acceptarea e o chestiune personală, până la urmă. Şi eu am înţeles punctul lor de vedere, pot să accept că mă văd ca pe un risc mergător în ceea ce priveşte o relaţie, dar nu oblig pe nimeni la nimic, totuşi. Şi nici nu judec pe nimeni...
cea mai amuzanta faza a fost cand m-am intalnit cu o tipa si s-a uitat la mine si a zis: tu arati prea bine, sigur esti bisexuala! :)) ce naiba era sa ii raspund? i-am intors spatele si am plecat. oricum se descalificase singura.
RăspundețiȘtergereana_maria, bine ai venit!:)
RăspundețiȘtergereO,da,amuzanta faza :)